Despre calculatorul românesc CoBra

CoBra este primul și, până acum, singurul calculator românesc produs la Brașov. Prototipul calculatorului a fost gata după un an de cercetări, în 1986.

Colectivul care l-a realizat era format din opt cercetători, coordonați de prof. dr. Gheorghe Toacșe. Astfel, la partea de hardware au lucrat Vasile Prodan, Bernd Hansgeorg Wagner și Adrian Maxim, iar la cea de software, Marcel Arefta, Sorin Finichiu, Mircea Pop și Sorin Cismaș. Carcasa prototipului din 1986 diferă de cea a modelului de serie, având o altă formă, altă siglă, alte dimensiuni și o tastatură senzorială. Modelul de serie a fost scos începând cu 1988. Carcasa acestuia din urmă a fost realizată în colaborare cu mai multe fabrici din țară (Metrom Brașov – matrița, IUS Brașov – turnarea, și Electromureș – tastele), placa de bază a fost fabricată la I.C.E. Felix București, în timp ce componentele erau importate prin IPRS București. Toate acestea erau asamblate la atelierele SIACT ale CFR-ului. În mod oficial au fost produse circa 1.000 de unități, care au fost folosite la procese tehnologice (cuptoare, mașini-unelte și roboți), în contabilitate, gestiune de marfă, sisteme de supraveghere cu cameră video, divertisment etc. Producția a fost oprită în 1990.

Descriere

Calculatorul CoBra este capabil să execute cele mai diverse sarcini, precum: dimensionarea și desenarea în culori a structurilor mecanice, rezolvarea problemelor matematice și științifice care sunt algoritmizate, proiectarea și testarea circuitelor electrice și electronice complicate, comandarea economică și la momentul oportun a proceselor de producție, operarea brațelor robotice, determinarea cu precizie a stării de dezvoltare a unei culturi etc. Poate opera cu aplicații de gestiune și contabilitate, poate diagnostica anumite afecțiuni, interpretează cu succes tomograme, electrocardiograme și encefalograme, poate fi utilizat ca mașină de scris. În CP/M se poate lucra în limbajele: FORTRAN, FORTH, C, BASIC, PROLOG, PASCAL și pot fi accesate aplicații pentru grafică, poștă electronică, editare de texte etc.

CoBra lucrează în principal în două moduri: CoBra BASIC (configurația automată) și CoBra CP/M (care era încărcat de pe dischetă. Din acest motiv, CoBra a fost promovată sub sloganul „Două computere într-unul singur”. Opțiunea pentru un sistem sau altul este făcută la pornirea calculatorului. Astfel, dacă nu este conectată o unitate de disc flexibil, calculatorul intră automat în modul BASIC, altfel utilizatorul trebuie să apese B, W, D sau C, corespunzătoare fiecărui sistem posibil (BASIC, OPUS, CP/M de pe dischetă, respectiv alt sistem de pe dischetă).

Sistemul complet al calculatorului include în plus sursa de alimentare, un televizor sau monitor color, unul sau două casetofoane, o unitate de dischete la care se mai poate conecta încă una, o imprimantă și unul sau două joystick-uri. În interiorul carcasei calculatorului se află trei module: placa de unitate centrală, placa pentru interfața cu unitatea de disc flexibil, și tastatura. Toate aceste componente vor fi detaliate în ceea ce urmează.

Microprocesorul folosit de acest calculator este Z80 (pe 8 biți, deci), cu frecvența de lucru de 3,5 MHz.

Memoria ROM (cip 92716, mai târziu 27128, 27256 sau 27512) are de la 16 + 4 kB la 32 + 2 kB, iar cea RAM (cip 4116, mai apoi 4516 și în final 4164) este de 64 kB (sau chiar 80 kB, mai rar). Utilizatorul are la dispoziție în permanență 40 sau 48 dintre aceștia (în funcție de sistemul de operare folosit), ceea ce ar echivala cam cu 25, respectiv 35 de pagini de carte normală.

Cele 9 cipuri de EPROM erau împărțite astfel: unul pentru codul de inițializare a sistemului, iar celelalte opt pentru BASIC. Cei care se pricepeau, puteau inscripționa cipuri tip 27512 cu sistemele CP/M (16 kB), BASIC (16 kB) și OPUS (16 kB), care mai apoi erau atașate la portul de expansiune al calculatorului, pentru a evita încărcarea sistemului de operare de pe dischetă.

Pe placa dublu-strat cu circuite imprimate se mai află conectate și alte câteva circuite pentru adaptări de semnale și realizări de interfețe.

Panoul cu prize conectoare din spatele carcasei permite conectarea calculatorului la o sursă de alimentare, precum și legătura cu perifericele și celelalte sisteme.

Cinci prize (cele pentru monitor color, monitor alb/negru, RS 232, auxiliar, casetofon) sunt pentru cabluri coaxiale, iar restul (pentru joystick, extensie și sursa de alimentare) utilizează conectori speciali.

Butonul RESET, aflat tot pe acest panou, permite reinițializarea sistemului fără a fi pierdut conținutul memoriei volatile.

Modelele serie de CoBra au panoul din spate schimbat. Astfel acestea au o priză pentru sursa de alimentare, un buton de RESET, prize cu pini pentru unitatea de disc flexibil și extensie, două prize pentru joystick, două pentru cablu coaxial (casetofon, și auxiliar) și încă două speciale pentru monitor și conexiunea serială.

Probleme

Singurele probleme ale primelor exemplare erau legate de sursa de alimentare (uneori se întâmpla ca tensiunea să fluctueze prea mult) și cipurile de memorie 4116 (RU3) care aveau nevoie de trei tensiuni diferite. Secvența de pornire a sursei de alimentare nu se desfășura întotdeauna corect, astfel că cipurile 4116 se ardeau. Drept urmare, aceste cipuri au fost înlocuite cu unele tip 4156 și în cele din urmă 4164.

Incidentul de la Moscova

Veștile despre viabilitatea calculatorului au ajuns până la Moscova.

În perioada 30 august-3 septembrie 1988, în URSS s-a desfășurat expoziţia naţională „România 88”.

În mijlocul pavilionului central într-un „foişor” împrejmuit în mod special, pe o ridicătură a fost amplasată expoziţia produselor industriei electronice şi de radioechipamente. Aici au fost prezentate maşinile electronice de calcul, echipamente speciale pentru acestea, aparatura radioelectronica de consum, aparatura medicală, echipamente de comunicaţii portabile şi navale şi multe altele.

Vizitatorii se înghesuiau în permanenţă în jurul calculatorului personal CoBra, care a atras atenţia prin posibilităţile sale largi şi printr-un design modern.

Deși era fixat cu șuruburi de postament, peste noapte a fost furată placa de bază, românii au avut, însă, una de rezervă.

About Author