Acum un secol, în 1918, imediat după Primul Război Mondial, peste 50 de milioane  de oameni au fost infectați cu virusul așa numitei „gripe spaniole”. Pandemia a durat din ianuarie 1918 până în decembrie 1920

Virusul ar fi ucis 25 milioane în primele 25 de săptămâni de pandemie.

Primul val al pandemiei de gripă spaniolă a avut loc în primăvara anului 1918 și a avut, în general, consecințe minore.

Cei infectați prezentau simptome tipice de gripă – frisoane, febră, oboseală și de obicei se vindecau după câteva zile. În această primă etapă, numărul de decese raportate a fost mic.

În toamna anului 1918, a izbucnit cel de-al doilea val, violent de data aceasta. Victimele mureau în câteva ore sau zile de la apariția simptomelor.

Pielea lor lua culoarea albastră, iar plămânii li se umpleau de lichid, provocând asfixia. În doar un an, speranța medie de viață a scăzut cu 12 ani în America de Nord. Un al treilea val, mai moderat, a lovit în primăvara anului 1919.

Originile pandemiei de gripă spaniolă au rămas necunoscute

Într-o primă fază, gripa spaniolă a fost observată în Europa, în America de Nord și anumite zone ale Asiei. În câteva luni, boala s-a răspândit în întreaga lume.

Există unele dovezi care sugerează că virusul a provenit de la o pasăre sau un animal domestic din zona centrală a SUA. Virusul s-ar fi transmis între animale, iar după o mutație genetică ar fi ajuns la om.

Alții cred că virusul a pornit din China și a fost transportat de muncitorii chinezi folosiți în război pe frontul de vest.

Nu existau vaccinuri sau medicamente antivirale eficiente în lupta cu virusul mortal

Când gripa a lovit, medicii și oamenii de știință nu știau ce a cauzat-o sau cum să o trateze. La acea vreme, nu existau vaccinuri sau medicamente antivirale eficiente în lupta cu virusul mortal.

Oamenii au fost sfătuiți să poarte măști, să evite să dea mâna și să stea în case. Școlile, bisericile, teatrele și magazinele au fost închise, bibliotecile au încetat să mai împrumute cărți, iar comunități întregi au fost puse în carantină.

Mortalitate mare în rândul celor tineri și rezistenți

Majoritatea epidemiilor de gripă provoacă morți în rândul copiilor, vârstnicilor sau persoanelor al căror sistem imunitar este foarte slăbit. Astăzi, gripa este deosebit de periculoasă pentru copiii sub cinci ani și pentru persoanele de peste 75 de ani.

În mod bizar, pandemia de gripă spaniolă a afectat îndeosebi adulții sănătoși și rezistenți, cu vârstele între 20 și 40 de ani, inclusiv milioane de soldați din Primul Război Mondial.

În mod surprinzător, copiii și cei cu sisteme imunitare mai slabe au scăpat cu viață. Cei în vârstă de peste 75 de ani au avut cea mai mică rată de deces.

Pandemia de gripă spaniolă din 1918 a avut o anvergură cu adevărat globală. 500 de milioane de oameni din întreaga lume au fost infectați, inclusiv locuitorii de pe insulele izolate din Oceanul Pacific sau din Arctica.

Doar Insula Sfânta Elena, din Atlanticul de Sud și câteva insule din Pacificul de Sud au scăpat neatinse.

Cum erau convinşi oamenii să respecte reguile de protecţie în timpul pandemiei din 1918: „Facem apel la patriotism şi vă rugăm să cooperaţi cu noi prin purtarea unei măşti”

Pe măsură ce Gripa Spaniolă mătura populaţia Statelor Unite în 1918 şi 1919, măştile faciale au devenit omniprezente în prevenirea răspândirii bolii, situaţie asemănătoare perioadei actuale, scrie Business Insider.

Totuşi, mulţi americani au refuzat purtarea măştilor în 1918, spunând că măsurile impuse de guvern le violau libertăţile civile. În acelaşi an, a fost înfiinţată în San Francisco „Liga Anti-Măşti”.

Aparent, bărbaţii erau mult mai greu de convins decât femeile.

Unii bărbaţi asociau măştile cu feminitatea, iar obiceiuri precum scuipatul, tuşitul neglijent şi alte activităţi nesănătoase făceau din bărbaţi „veriga slabă a disciplinei sanitare” în timpul pandemiei din 1918, potrivit unui raport publicat în 2010 de Biblioteca Naţională de Medicină din SUA. Aşa că liderii din domeniul medicinei au rebranduit igiena personală drept o expunere a spiritului patriotic.

„Pandemia de gripă a oferit un moment de învăţătură în care rezistenţa masculină la regulile de igienă asociate cu mamele şi profesoarele a putut fi înlocuită cu o formă nouă şi masculină de sănătate publică, cufundată în disciplină, patriotism şi responsabilitate personală”, reiese din raport.

O sută de ani mai târziu, manifestaţiile încă sunt în floare pe teritoriul Statelor Unite. Mii de americani protestează împotriva măsurilor de carantină impuse de guvern, refuzând să poarte măşti în aceeaşi idee conform căreia le sunt refuzate libertăţile civile.

În timpul pandemiei din 2020, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor recomandă folosirea măştilor pentru a controla numărul de infecţii. Însă ceea ce a funcţionat în 1918 şi 1919 a fost impunerea şi menţinerea măsurilor de distanţare socială.

By stefan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *